marți, 2 februarie 2010

Chapter 14.Tata si dansul


Mi s-a spus ca in ultima vreme postarile mele au fost un pic triste.Presupun ca vor mai exista astfel de postari,dar cea de astazi va fi una mai vesel.

Una din calitatile tatalui meu a fost telentul la dans.Stia sa danseze orice cu oricine.Si cand zic orice,crede-ti-ma,nu exista dans pe care tata sa nu-l stie.Fie ca era vorba de populara,fie de muzica usoara reusea intotdeauna sa atraga atentia.

Cel mai mult ne amuza insa cand dansa pe muzica lui Michael Jackson.Ar fi fost foarte trist daca ar fi aflat despre plecarea lui dincolo.Imaginati-va cum ne strangeam toti verisorii la noi acasa sau la una din matusi,si tata incepea sa danseze fara sa oboseasca,ore intregi.Ii placea,iar schemele lui ne amuzau:)Era frumos sa privesti un barbat la 50 ani cum incearca sa imite un superstar,ba chiar imprumuta si palaria bunicului pentru mai mult efect.

Nuntile pentru el erau o invitatie la dans,iar daca mama nu vroia sa danseze gasea el o tanti pe care s-o invarta pana la epuizeala:)

A incercat sa ma invete si pe mine,dar in zadar.De la sora mea a mai reusit sa obtina ceva,dar eu am fost hopeless.Imi zicea mereu ca seman cu mama,ca si ea e impiedicata...cand se uita la mainile mele se minuna,zicea ca am carnati in loc de degete fine iar eu ma cam suparam.Acum daca imi zice cineva acelasi lucru,ma amuz.

Talente a avut mai multe,dar despre el voi vorbi in posturile urmatoare:)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu